In timpul cand ma aflam preot duhovnic la Pireu la Biserica pentru comunitatea romana, a sosit intr-o zi o fata pe nume Carolina Cumpana adusa de o prietena care era membra activa a parohiei noastre, cu multa ravna pentru misiunea ortodoxa, mai ales in randul tinerilor.
Aceasta fata, originara din Basarabia (mai exact din Orhei) a venit din marea involburata a lumii desarte pentru a gasi limanul mantuirii. Pentru prima data la Scaunul de Spovedanie. Pentru prima data in fata lui Hristos Dumnezeu. Imi aduc aminte ca ne aflam in Paraclisul Catacomba de sub sala cladirii bisericii.
Un loc plin de harul Duhului Sfant, unde astazi vine Hristos Fiul lui Dumnezeu in mijlocul credinciosilor la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie.
M am bucurat, ca de fiecare data, sa vad un suflet care vine la Dumnezeu ca sa i se spele ranile sufletului si sa fie unse cu untelemnul si vinul Harului Duhului Sfant care curata omul in adancurile lui si da vindecare in chip ontologic. Bucurie mare se face in cer atunici cand un sufletel vine la Hristos. Ingerii praznuiesc si Domnul Hristos se bucura pentru ca nu si-a varsat Sangele deageaba pentru acest suflet ranit si chinuit.
Cum nu cred in coincidente ci cred in purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru om, observ o semanare fizica izbitoare dintre aceasta fata si bunica mea Agafia Marandici, refugiata din Basarabia in timpul bolsevicilor. Iar uitandu ma la fotografiile vechi pe care le aveam asemanarea dintre mama ei si bunica si strabunica mea erau izbitoare, apoi legaturile familiei bunicii cu Orheiul si satele de acolo m au dus la concluzia ca aceasta fata este chiar ruda de sange, nepoata dupa trup, oamenii fiind inruditi si este posibil ca strabunica ei sa fi fost sora cu strabunica mea. Dar nu acest lucru este important.
Importanta este povestea acestei fete si cum a ajuns ea in Atena. Eu am cunoscut-o, asa cum am cunoscut multi, in momentul cel mai de jos al vietii ei, in momentul celei mai cumplite depresii, in care nu mai exista nici o urma de bucurie ci efectiv traiesti iadul de pe pamant. E greu sa nu te bucuri de rasaritul soarelui, de un vin bun, de o companie placuta. Omul ajuns in starea cea mai de jos nu mai poate sesiza binele, nu mai poate sesiza realitatea pe care Dumnezeu a creat o. Care este insa cauza pentru care acest om a ajuns, efectiv, sa fuga din Republica Moldova si sa se refugieze in Athena la un servici de suport tehnic pentru telefonie mobila? Poate a atras o marea si soarele Mediteranei? Din pacate nu soarele si marea a facut-o pe Carolina sa fuga in graba din tara ei, ci oamenii “de bine” din acea tara.
Ea a lucrat la o firma numita Eneia Group SRL din Chisinau, in cadrul careia a avut mai multe functii.
Fiind o fata inteligenta si cu initiativa a ajuns usor ajutorul directolului firmei, pe nume Aurelian Pasecinic. Acesta s-a ‘’indragostit’’ de ea si a inceput sa-i faca avensuri din ce in ce mai dese si mai puternice. Acest om insa este casatorit si are si copii. Dupa mai multe tentative de a o supune psihic si fizic, dar mai ales dupa ce ea i-a spus clar ca ea nu doreste nici o relatie cu el, ci una strict profesionala, pentru ca ea este o fata credincioasa si nu vrea sa faca pacatul preadesfranarii, directorul i a facut cadouri iconite si cruciulite din aur, insistand mai departe cu presiunea psihologica asupra acestei fiinte pe care Pasecinic a vazut-o mai slaba si neajutorata si bolnava, pentru ca ea a mostenit boala tatalui ei care a si trecut la Domnul datorita acelei boli genetice. Presiunea este enorma asupra fetei, ea nu vine numai din partea lui Pasecinic, dar si a familiei fetei, care doreste sa-si renoveze apartamentul si fata ii cere ajutorul in renovarea apartamentului mamei din Orhei si sa-i opreasca sumele respective din salariul ei. Mai mult, in clipa in care, ea anunta ca pleaca, Pasecinic ii face o oferta de nerefuzat, un apartament in Chisinau si o masina, doar sa ramana la firma. Carolina refuza si paraseste firma, rudele si tara.
Directorul firmei Eneia nu o va slabi nici in Atena, ii va trimite si un telefon mobil de ultima generatie, pe care ea, de curand i l-a trimis inapoi si de asemenea nu va inceta cu mesajele. Ba chiar i-a spus ca sotia lui urmeaza sa divorteze…. Lucru cu totul gresit in fata lui Dumnezeu, care numeste acest lucru tot preadesfranare.
Drama acestei fete este imensa. Ea are remuscari, constiinta o acuza. De ce nu am plecat mai devreme din firma? Sa nu-l supar pe acest om bun….Mama spune ca e un om care ajuta pe toata lumea..
Iata ca a venit momentul in care eu am fost chemat ca sa slujesc misiunea ortodoxa din Regatul Unit si sa infiintez o Biserica Ortodoxa in orasul Liverpool. Unde am si stabilit o comunitate ortodoxa ca in primele veacuri crestine in care fratii crestini si surorile crestine si familiile se intrajutoreaza, si nu mai exista grija zilei de maine, aceasta parohie se numeste Sfantul Edward Martirul si Sfanta Mucenita Paraskevi de la Roma.
Carolina va veni si ea in cadrul parohiei noastre din Liverpool.
Aici se declanseaza calvarul… politia britanica vine in Biserica si in casa sa o caute pe Carolina. A fost anuntata de catre “familie” ca este disparuta, ca i se i-au banii, ca este tinuta flamanda si ca este ori un fel de sclava sau chiar omorata. Pe langa aceasta politia mai sustinea ca fata nu are actele si rezidenta si ca sta ilegal in UK. Toate aceste acuzatii s-au dovedit a fi false. Intre timp, sora sotiei domnului Pasecinic ii trimite un mesaj Carolinei in care ii spune ca sa fuga din parohia noastra. Mai mult, mama Carolinei ii scrie mesaj cum ca urmeaza sa se intalneasca cu Pasecinic pentru a-l intreba de “datorie” . Carolina cere mamei ca sa achite datoria, pentru ca nu i-s au oprit din bani si ea se simte incontinuare bantuita de acest trecut si de aceasta obsesie pe care acest Pasecinic a facut-o in legatura cu ea.
In urma acestui veniment neplacut pentru parohia noastra si pentru intreaga comunitate crestin ortodoxa din Liverpool, ne am hotarat sa cerem de la politie toata documentatia si toata analiza pe care politia britanica a efectuat-o. Aceasta insa nu pentru a ne razbuna, pentru ca niciodata un crestin nu se razbuna sau nu vrea raul celor care ii fac rau, ci pentru a scoate la lumina ceea ce era la intuneric, si anume o noua forma de sclavie moderna si posesivitate fata de o persoana mai vulnerabila, fata de o fata majora. Pen tru ca nu putem trai intr-o teroare continua si amenintarea psiholigica asupra noastra. Acest lucru trebuie sa inceteze.
Am ramas surpins sa aflu ca a avea un astfel de comportament fata de o angajata este ceva la ordinea zilei si ca nimeni nu ia in serios o astfel de fapta daca nu a fost viol… Desi, asa cum spune un avocat tanar si ambitios, legislatia Republicii Moldova este aceiasi cu legislatia din Uniunea Europeana. Totusi mentalitatea este foarte departe de aceasta legislatie. Esti descurajat. Deasemenea am observat ca si mass media este supusa aceleiasi mentalitati, ca si cum intr-o tara mica, toti se cunosc si toti sunt mana in mana, asa iti da impresia. Totul se pierde ca intr-o gaura neagra. Aflu apoi stupefiat de la oameni care ar trebui sa apere drepturile femeiii in Republica Moldova faptul ca aceasta mentalitate in care femeia e blamata si ea din victima devine “ agresor” ca fiind ceva firesc. Familia a acctionat impotriva intereselor fetei si unchii si matusile si prietenii de toate varstele au inceput sa o acuze pe cine? Chiar pe victima! Si nu numai pe victima ci si pe parintele duhovnic care scrie aceste randuri. Cu ajutorul unei case de avocatura Carolina a facut doua scrisori ultimative catre domnul Pasecinic si catre mama ei prin care domnul Pasecinic continua o presiune soft power la adresa ei. Noi nu vrem decat ca acest domn sa si ceara iertare fata de aceasta domnisoara, care nu poate trai linistita pana cand nu se termina aceasta poveste de groaza la adresa ei si acum si la adresa parohiei noastre.
Liverpool
Preot Paroh Matei Vulcanescu
Biserica Sfantul Edward Martirul si Sf. Paraskevi Romana
Sursa:
© 2022 Hărțuire sexuală Moldova
